Oaspetele așteptat - Prima săptămână

 
Prima săptămână din Advent: începe drumul nostru împreună. Cum îl vom trăi? Acest drum ne ajută să ne pregătim pentru sărbătoarea Crăciunului pregătind... casa noastră, intimitatea inimii noastre. Eşti gata? Să ne punem... şorţul!
 
Evanghelia pentru prima săptămână de Advent
Luca 21,25-28.34-36
În acel timp, Isus le-a zis discipolilor săi: „Vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ popoarele vor fi îngrozite, năucite de vuietul mării şi al valurilor. Oamenilor li se va tăia răsuflarea de groază în aşteptarea celor care vor veni în lume, căci puterile cerurilor vor fi zguduite. Şi atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe un nor cu putere şi cu mare glorie. Când vor începe să se întâmple acestea, întăriţi-vă şi ridicaţi-vă capul, pentru că se apropie eliberarea voastră! Aveţi grijă de voi înşivă, ca nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beţie şi grijile vieţii, iar ziua aceea să se abată asupra voastră pe neaşteptate, ca un laţ! Căci ea va veni asupra tuturor acelora care locuiesc pe faţa întregului pământ. Vegheaţi, aşadar, în orice moment şi rugaţi-vă ca să fiţi în stare să fugiţi de toate cele ce se vor întâmpla şi să staţi în picioare în faţa Fiului Omului!”
 
1. Lucrări în curs de desfăşurare
Să ne pregătim casa pentru ca aceasta să fie confortabilă înlăturând câte ceva de care nu avem nevoie.
 
„Vor fi semne în soare, în lună şi în stele...”
Primul lucru care este bine să-l facem când urmează să vine cineva în vizită, chiar dacă ni se pare greu, este să facem puţină curăţenie. Evanghelia ne vorbeşte despre semne care vor avea loc. Atunci să spălăm bine geamurile pentru a vedea ceea ce este afară. În faţa semnelor despre care ne vorbeşte Luca trebuie să avem ochii transparenţi, capacitatea de a vedea ceea ce se întâmplă şi de a discerne ce vor să ne spună. În acest fragment se foloseşte un limbaj apocaliptic; dar evanghelistul ne sugerează să percepem semnele mici şi să înţelegem, la lumina Cuvântului, ce indică acestea pentru viaţa noastră.
 
„Nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beţie şi grijile vieţii...”
De asemenea suntem invitaţi să ştergem praful. Îl putem compara cu acele gânduri care ne îngreunează viaţa, cu grijile. Nu sunt adevărate pete, defecte sau păcate, dar reprezintă toate acele situaţii în care ne stoarcem creierul şi inima şi care acoperă frumuseţea sufletului nostru. Praful este frenezia, miile de lucruri de făcut, solicitările pe care lumea ni le oferă şi care însă ne lasă îngropaţi, acoperiţi de această pulbere. Atunci când acestea sunt înlăturate din viaţa noastră, strălucim din nou de bucurie.
Iar tu, ce ai înlătura?
 
2. Pregăteşte sărbătoarea
Întreaga noastră viaţă este acel loc pregătit pentru a-l primi pe Isus care se naşte azi pentru noi şi în noi; căutăm o atitudine de trăit.
 
„Şi atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe un nor cu putere şi cu mare glorie. Când vor începe să se întâmple acestea, întăriţi-vă şi ridicaţi-vă capul...”
Oaspetele nostru soseşte! Să pregătim un semn frumos de bun sosit pe care să-l agăţăm la uşă. Nu ne este teamă de cel care vine deoarece îl cunoaştem; din Evanghelie am intuit că iubirea sa pentru noi este mare. Viaţa noastră cotidiană se colorează de sens deoarece, dacă Dumnezeu s-a întrupat, ceea ce este uman este important şi ne putem simţi parte din viaţa care desigur, suferă şi plânge, dar care produce o altă viaţă. Pr. Ermes Ronchi scrie că „prezentul poartă naşteri în sânul său”.
 
„Vegheaţi, aşadar, în orice moment şi rugaţi-vă...”
Aşteptarea constă într-o pregătire atentă, în grija pentru detalii. Facem o prăjitură. Pregătirea unui tort necesită precizie în cantităţile folosite, atenţie, pasiune şi... ne trimite cu gândul la sărbătoare. Aşteptarea este bucurie, speranţa unui viitor. Aşteptarea înseamnă a sta cu ochii ridicaţi către cer cu bucuria tipică copiilor deoarece Isus, prietenul nostru aşteptat, ne va aduce în dar prietenia sa mângâietoare. Acum nouă ne revine sarcina de a păstra visul, de a-l cultiva cu delicatețe.
Iar tu ce ai pregăti?
 
3. Cuvinte şoptite
Compunem o rugăciune: un semn a ceea ce dorim să-i spunem oaspetelui nostru, Isus.
 
Dragă prietene Isus,
în fiecare an te naşti pentru noi de Crăciun.
Doresc să simt aşteptarea ta,
să mă pregătesc să te întâlnesc cu un nou avânt.
Ajută-mă să trăiesc acest timp
ca o ocazie pentru a te cunoaşte mai bine
prin intermediul Cuvântului
şi să ţin la tine mai mult prin rugăciune.
Învaţă-mă răbdarea de a sta cu privirea ridicată spre cer
şi cu toate simţurile treze pentru a percepe şi a înţelege
semnele frumuseţii vieţii în mine şi în ceilalţi
şi ale prezenţei tale.
Cu tine totul va fi o sărbătoare.
Iar tu ce ai zice?
 
4. Adaugă un loc la masă
 
Acum este rândul unui martor, cineva care ne va vorbi, din experienţa sa, despre Isus, oaspetele nostru aşteptat.Click pe textul de mai jos pentru a vedea videoclipul.
 
Mărturia mamei Elisabetei, care așteaptă nașterea fiicei sale Ana
 
------------------------
Acest drum spiritual pentru tineri este tradus din limba italiană. Mulțumim surorilor Pauline din Italia care au pregătit acest material și ne dorim să aducă roade de reînnoire spirituală și în viața ta! Un Advent Binecuvântat!