Un singur gând: Dumnezeu

Care a fost secretul acestui om? Răspunsul este simplu: iubirea pentru Dumnezeu, credinţa profundă în Cuvântul lui Dumnezeu, devoţiunea faţă de sfânta Fecioară Maria.

Din jurnalul său putem să extragem câteva reflecţii:
„Înainte cu încredere; paradisul este frumos, totul se va sfârşi curând şi apoi coroana. Curaj, dacă voi învinge duşmanul, pe ruinele acestuia va învia construcţia propriei mele sfinţenii.

Dacă mă voi încrede în Dumnezeu şi voi face ceea ce voi putea, mă voi învinge pe mine însumi şi apoi voi fi mulţumit, îmi voi face un merit mare şi voi fi mai puternic pentru o altă luptă pe care Domnul mi-o va trimite”.

Şi mai semnificativ este faptul că, în seminar, Chiesa era cunoscut ca „preotul Mariei”. Oferirea sa totală Mariei a fost simplă şi spontană, aşa cum este îmbrăţişarea unui copil faţă de propria mamă. Spunea: „O voi cinsti cu o deosebită devoţiune pe Mama mea, Maria, făcând în fiecare zi ceva în cinstea ei”.

Pr. Chiesa s-a luptat cu slăbiciunile sale cu încăpăţânare şi cu tenacitate.

„În toate acţiunile mele mă voi strădui să am intenţii drepte şi să am ca scop unic mai marea glorie a lui Dumnezeu”.

Din scrierile sale transpare o credinţă de neclintit, fără compromisuri, fără frici, o dorinţă de a-l iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele mai presus de orice: dincolo de oboseala fizică sau de facultăţile umane. Francesco Chiesa a fost cu adevărat un ascet.