„Trei sunt cei care dau mărturie: Duhul, apa şi sângele. Şi aceştia trei sunt una” (1In 5,7).

1. Admirabile și minunate sunt adevărurile pe care credința ni le descoperă despre viața intimă a lui Dumnezeu: unul în substanță, întreit în Persoane. Tatăl ceresc se contemplă din veșnicie în imaginea sa perfectă: Cuvântul pe care el îl naște; Cuvântul tresare răpit de iubire pentru frumusețea Tatălui; din extazul iubirii reciproce dintre Tată și Fiu purcede un incendiu de iubire care este Duhul Sfânt. Dumnezeu trăiește în cele trei Persoane o viață interioară perfectă, infinită, veșnică: el este izvorul, începutul, modelul de viață interioară pentru orice om.

După ce în trecut a vorbit în multe rânduri şi în multe moduri părinţilor noştri prin profeţi, Dumnezeu, în aceste zile din urmă, ne-a vorbit nouă prin Fiul, pe care l-a pus moştenitor a toate, prin care a făcut şi veacurile. Acesta, fiind strălucirea gloriei şi chipul fiinţei sale şi ţinând toate prin cuvântul puterii sale, după ce a săvârşit purificarea păcatelor, s-a aşezat la dreapta maiestăţii, în ceruri, devenind cu atât mai presus decât îngerii, cu cât a moştenit un nume mai deosebit decât al lor (Evr 1,1-4).

1. După ce omenirea a păcătuit în Adam, Fiul lui Dumnezeu i-a spus Tatălui: „Iată-mă, trimite-mă pe mine!” (Is 6,8). Iar Fiul unul-născut s-a întrupat prin acţiunea Duhului Sfânt; a devenit fiul Mariei, a trăit o viaţă sfântă, marcată de oboseală şi dureri; i-a învăţat pe oameni calea spre cer prin exemplele şi învăţăturile sale;

Pentru voi există un singur Dumnezeu, Tatăl, de la care vin toate şi pentru care suntem, şi un singur Domn, Isus Cristos, prin care sunt toate şi prin care suntem şi noi (1Cor 8,6).

1. Tatălui i se atribuie crearea şi conducerea universului. La început, Dumnezeu a creat cerul şi pământul, plantele, animalele, omul. În atotputernicia sa, a făcut din nimic tot ce există.
Acum Dumnezeu participă la naşterea fiecărui om, creând sufletul şi insuflându-l în trup.
El dispune toate evenimentele, deţine istoria şi conduce secolele: de fapt, acestea, din voinţa sa divină, au pregătit venirea Fiului său; au împlinit, împlinesc şi vor împlini, dezvoltând-o, întruparea lui Isus, până la judecata universală, când Cristos va manifesta în glorie Împărăţia sa.

Dacă mă iubiţi, veţi ţine poruncile mele şi eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna, Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede şi nici nu-l cunoaşte. Dar voi îl cunoaşteţi pentru că rămâne la voi şi va fi în voi (In 14,15-17).

1. Isus Cristos a fost conceput şi sfinţit prin acţiunea Duhului Sfânt. Înainte de a se înălţa la cer, el a promis discipolilor că-l va trimite pe Duhul Sfânt şi şi-a împlinit promisiunea în ziua Rusaliilor.
Duhul Sfânt este sufletul Bisericii; o face infailibilă, sfântă. Duhul Sfânt coboară asupra noastră la Botez; îşi măreşte puterea la Mir; se uneşte tot mai mult cu persoana dreaptă care face fapte bune.