Epifania

Epifania înseamnă manifestare. La Crăciun, Isus s-a manifestat evreilor reprezentaţi de Maria, Iosif, păstori. Dar la Epifanie se manifestă unui număr nemăsurat de păgâni. Este misterul unui Dumnezeu invizibil al cărui nume neamurile trebuiau să-l citească în operele sale; şi care acum se face vizibil: „Tatăl îl revelează pe Fiul”.

Profetul Isaia vede într-o viziune grandioasă Biserica, reprezentată de Ierusalim, la care aleargă neamurile: „Vor umbla neamuri la lumina ta şi regi, în strălucirea zorilor tale. Ridică-ţi ochii împrejur şi priveşte: toţi se adună şi vin spre tine! Fiii tăi vin de departe şi fiicele tale sunt purtate pe braţe” (Is 60,3-4).

Iar Evanghelia ne prezintă primul episod din acest mare eveniment care se perpetuează în secole: magii sunt conduşi de o stea până la copilul Isus:

„Steaua pe care o văzuseră la răsărit mergea înaintea lor până când, venind, s-a oprit deasupra [locului] unde era copilul. Când au văzut steaua, au fost cuprinşi de o bucurie foarte mare. Şi, intrând în casă, au văzut copilul împreună cu Maria, mama lui” (Mt 2,9-11).

Să mergem şi noi la Isus ducând aurul credinţei noastre, tămâia rugăciunii noastre, smirna mortificării noastre. Copilul care se află în iesle este acelaşi Dumnezeu care ne-a creat, care ne susţine şi ne ajută. Să avem credinţă. Copilul Isus este mântuitorul, de la el se revarsă harul, în el este salvarea. Să-i cerem iertare pentru greşelile noastre; să ne unim cu el în sacramente, în mod special în sfânta Împărtăşanie; să alergăm la el în orice nevoie pe care o avem. Copilul Isus este şi om: s-a născut ca să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru păcatele noastre. Să ne mortificăm simţurile, să ne trăim viaţa slujindu-l şi iubindu-l.

EXAMEN DE CONȘTIINȚĂ: Îi imit pe magi? Am grijă să-i ofer lui Isus câte ceva în fiecare zi?

PROPUNERE: În această perioadă voi face frecvente acte de iubire şi de credinţă către Isus euharistic.

RUGĂCIUNE: „Să recunoaştem în magii care-l adoră pe copilul Isus începutul credinţei noastre şi să sărbătorim cu inimile plinde de bucurie începutul mântuirii noastre deoarece, din acel moment, s-a deschis pentru noi calea împărăţiei cereşti” (sf. Leon cel Mare). Să ne rugăm împreună cu Biserica: „Dumnezeule, care, prin steaua călăuzitoare, l-ai descoperit astăzi neamurilor pe Fiul tău unul-născut, dă-ne, te rugăm, harul, ca noi, care te-am cunoscut prin credinţă, să ajungem să privim chipul măririi tale. Prin Isus Cristos, Domnul nostru. Amin.

Din cartea Scurte meditaţii pentru fiecare zi din an, de părintele Giacomo Alberione