Miracolul pentru beatificarea pr. Giacomo Alberione

Giacomo Alberione s-a născut la data de 4 aprilie 1884, la San Lorenzo di Fossano (Italia), într-o familie de ţărani. După ce a fost hirotonit preot în 1907, s-a dedicat cu fervoare slujirii pastorale şi formării seminariştilor din Seminarul minor şi major din Alba; apoi, începând din 1914 şi până la sfârşitul vieţii s-a consacrat evanghelizării lumii prin apostolatul mijloacelor de comunicare socială. Pentru venirea lui Cristos Învăţătorul Calea, Adevărul şi Viaţa în inimile oamenilor, în societate şi în lume, a desfăşurat o intensă activitate preoţească şi a fondat „minunata Familie Paulină” alcătuită din 10 ramuri.

Giacomo Alberione a rămas pe pământ 87 de ani. Odată împlinită opera pe care Tatăl ceresc i-a încredinţat-o, pe 26 noiembrie 1971, la orele 1825 a lăsat pământul pentru a-şi ocupa locul în Casa Domnului.

Ultimele ore de viaţă ale pr. Alberione au fost consolate de vizita şi binecuvântarea papei Paul al VI-lea care nu şi-a ascuns niciodată admiraţia şi veneraţia pentru pr. Alberione. Papa Ioan Paul al II-lea, pe 25 iunie 1996, a declarat că slujitorul lui Dumnezeu a exercitat în mod eroic virtuţile teologale şi cardinale.

În vederea beatificării, Postulatorul Cauzei sale a supus evaluării Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor vindecarea miraculoasă a anunţiatinei María Librada González Rodríguez, născută la Guadalajara, Jalisco – Méxic, pe data de 7 septembrie 1931. Aceasta, pe 4 aprilie 1989, din cauza unei căderi, a suferit o traumă la piciorul drept. În urma acestei probleme de sănătate a trebuit să stea imobilă, având piciorul în ghips. Pe 29 aprilie a fost internată de urgenţă în Spitalul din Guadalajara, datorită unei insuficienţe respiratorii cauzată de o tromboembolie pulmonară, rămânând aici pentru 12 zile. Două zile după externare este internată din nou pentru o fibrilaţie atrială asociată unei dispnei grave după care, pe 19 mai, urmează un accident vascular cerebral embolic ce îi cauzează hemiplegie (paralizie) facială şi corporală cu afazie (pierderea capacităţii de a vorbi). În ziua următoare, pe 20 mai 1989, în timpul unei noi crize respiratorii mult mai grave decât cele precedente ce durează jumătate de oră, asociată unei puternice dureri la spate, Maria Librada Gonzalez Rodriguez simte că este pe moarte; prin urmare, invocă ajutorul divin prin mijlocirea pr. Giacomo Alberione. Imediat redobândeşte capacitatea de a respira normal fără a mai avea nevoie de oxigen. Pe data de 25 mai iese de la terapie intensivă.

Vindecarea ce este imediat considerată miraculoasă, în 1994 a fost supusă Investigaţiei Diecezane instituită pe lângă Curia din Guadalajara şi a fost recunoscută la nivel juridic validă de Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor cu decretul din 10 noiembrie 1995.

Pe 14 februarie 2002 a fost confirmat faptul că vindecarea a fost relativ rapidă, completă, de durată şi de neexplicat la lumina actualelor cunoştinţe ştiinţifice. Pe 20 decembrie 2002, Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea a citit Decretul pentru beatificarea pr. Giacomo Alberione.

don Gino Valtorta, ssp Postulator General al Familiei Pauline

 

Dacă vrei să ştii mai mult despre viaţa fericitului Giacomo Alberione

Rugăciune către fericitul Giacomo Alberione